Cel mai mare secret al unei relații de cuplu reușite

Tot ceea ce-ți scriu mai jos este strict ce-am descoperit prin propria mea experiență în relațiile de cuplu, și da, am o relație de cuplu reușită.

Așa că te invit să citești o abordare nouă despre relații care contrazice 90% din cărțile de specialitate despre psihologia relațiilor de cuplu.

Cel mai mare virus al unei relații de cuplu și rădăcina tuturor problemelor este însuși conceptul de relație și conceptul de noi.

Încă din start, când cei doi parteneri au început să-și spună în mintea lor și să cadă de comun acord că sunt oficial într-o relație, eșecul le este asigurat și sămânța problemelor a fost plantată.

Conceptul de relație nu este doar un cuvânt, este o întregă educație compusă din energii, gânduri și emoții care s-a creat de-a lungul a sute de ani în lume.

Și o dată ce ai aderat și tu la acest concept, ai intrat în hora acestei educații. Ai spus da, ți-ai dat acordul să intri în acest matrix de iluzii și erori pe care le presupune conceptul de relație, conceptul de noi doi.

Problema conceptului de relație este că te orientează pe partenerul tău mai mult decât o face pe propria persoană.

Și ce este rău în asta, te aud cum întrebi?

Păi având în vedere că ai fost crescut într-o educație care te-a antrenat să fii nefericit și gol pe dinăuntru, când dai de un partener de cuplu, abia aștepți să te orientezi pe el și să-ți înfingi ghearele în el ca să te facă fericit.

Cel mai mare secret al unei relații de cuplu reușite

Secretul este ca din start, de la primele întâlniri cu femeia/bărbatul de care îți place, și pe parcursul lunilor, să consideri că ai o interacțiune liberă cu respectivul și nu o relație.

Deci înlocuiești conceptul de relație cu conceptul de interacțiune. Conceptul de relație este mult prea contaminat de sute de ani ca să mai funcționeze cu succes.

Ai nevoie de un alt mindset în relațiile de cuplu: cel de interacțiune.

Care este diferența dintre interacțiune și relație?

Problemele pe care ți le aduce abordarea de “relație” și de “noi doi împreună”:

  • începi să îți permiți să ai 1.000 de așteptări de la partener.
  • ai pretenția să se schimbe ca să te simți tu confortabil sau să-ți placă mai mult de el.
  • încep jocurile de manipulare și control, acum suntem într-o relație și trebuie să joci conform unei relații și să mă faci fericit și să te supui și să-mi dai, să-mi dregi, să mă scarpini când vreau eu, să mă gâdili cum îmi place, etc.
  • proiecțiile mentale fanteziste de viitor și planurile cu “noi doi împreună”.
  • pretenția ca celălalt să te facă fericit și să aibă grijă de tine mai mult decât ai tu.
  • iluzia că acum sunteți legați cu cătușe la mâini într-o relație și trebuie să faceți totul împreună, forțat, chiar dacă inima voastră vrea altceva.
  • iluzia că “v-ați spălat șosetele împreună”, “ați pescuit din același lac” sau vă puteți “trage de șireturi” acum că sunteți oficial într-o relație. La primele întâlniri nici nu îndrăznești să-l deranjezi sau să-l superi pe partener, dar după ce vă cunoașteți de câteva luni/ani, ai impresia că îl posezi și că poți să-i invadezi spațiul, să-i spui tu cum să-și trăiască viața, să-i ceri să se schimbe, să ai pretenții de la el, să nu-i mai acorzi același respect, să nu-l mai tratezi cu aceeași grație ca la început.

Frumusețea pe care ți-o aduce abordarea de “interacțiune”:

  • îți tratezi partenerul ca pe un dar divin, care are propria sa cale în viață, propriul spațiu, propria inimă, dreptul de a greși, dreptul de a se răzgândi, dreptul de a pleca, dreptul de a face diferit de tine, dreptul de a nu-ți da explicații, dreptul de a nu te satisface, dreptul la libertate totală.
  • îți ții ghearele acasă și îi respecți spațiul partenerului, stilul său de viață, exprimarea, perioadele emoționale, etc.
  • se menține respectul și misterul între voi

Mai departe o să-ți spun pur și simplu ce fac eu practic și care este abordarea mea când vine vorba de interacțiunea cu femeia pe care o iubesc.

În primul rând, am grijă să-mi reamintesc constant că nu este vorba despre noi, nici despre ea, ci despre mine. Interacțiunea mea cu dânsa este, paradoxal, despre mine.

Ar putea suna super egoist, dar te asigur că este exact opusul. Citește mai departe.

Când sunt acasă, pe stradă și oriunde am grijă să fiu cât mai prezent în momentul de ACUM și AICI. Am grijă mereu să stau cu atenția în corpul meu și să văd ce simt și cum curge energia prin corpul meu.

Corpul este ultra-mega-inteligent și îți dă feedback instant dacă ești pe calea cea bună sau nu. Tot prin corp îți vorbește și intuiția/subconștientul.

Am grijă să nu-mi proiectez nervii și problemele emoționale/gândurile pe ceilalți, ci să conștientizez că ele se petrec în corpul meu, ceilalți doar mă apasă pe butoane și scot la iveală ce am deja în corpul meu stocat la nivel de emoții/energii/gânduri.

Am grijă mai mereu să fiu centrat în mine, să-mi păstrez atenția în mine și să nu mi-o arunc în exteriorul meu în toate părțile.

Mă hrănesc cu cea mai bună mâncare, apă, muzică, companie, muncă făcută din pasiune, sport, plâns, iubire, animale, natură, spațiu, liniște, etc.

Înainte să mă întâlnesc cu iubita, eu nu mă gândesc: ah, uau, să vezi ce-o să facem împreună când o să ne întâlnim, să vezi ce-o să-i zic sau ce-o să-mi zică, ce-o să-i fac, ce-o să-mi facă.

Nu.

Eu încerc cât mai mult să fiu prezent în moment și să mă bucur de mersul pe stradă sau ce fac eu până să mă întâlnesc cu ea.

Asta mă asigură că voi fi prezent, atent și vigilent și atunci când voi ajunge lângă ea și mă voi bucura de fiecare moment.

Eu sunt mai mereu atent la ce simt în corp. Iar prin intermediul corpului meu pot să simt și ce-mi transmite subtil energetic iubita. În acest fel știu ce dorințe are, cum se simte și ce fac potrivit sau nepotrivit, când să continui sau să mă opresc.

Iar asta își dorește fiecare femeie de la tine: să fii prezent lângă ea și foarte atent, conectat la ea și erect prin prezență de spirit, spontaneitate, loialitate și curaj. Toate acestea pot izvorî din tine doar dacă nu ești cu gândul în altă parte tot timpul.

Nu năvăli cu atenția peste ea. Nu-ți ceda atenția ei. Menține-ți atenția în corpul tău, căci în corpul tău ai simțurile de percepție care o percep pe femeia din fața ta.

Ea nu vrea să-i cedezi ei toată atenția. Vrea să fii centrat în tine, carismatic, amuzant, calm, împământat, suportiv, atent, vigilent, cu bun simț, etc.

Iar toate acestea le poți manifesta doar dacă stai cu atenția la ce simți în corp. De acolo vine carisma, intuiția, energia, râsetul, inima, ancorarea în prezent.

Partenerul/partenera ta își dorește un om plin de resurse. Iar acele resurse se găsesc în tine, mai exact în corpul tău cu tot ce conține el.

De aceea, stai cu atenția în corp, simte-ți organele, mâinile, picioarele, inima, burta, mușchii.

Făcând asta, tu aduci prezență în moment și lumină în celulele corpului tău, care, apropo, sunt vreo 5 trilioane la număr și s-a demonstrat științific că fiecare celulă are o inteligență proprie și comunică cu absolut toate celelalte celule.

Deci boom, trebuie să dai atenția corpului tău ca să activezi tot ce ai mai bun în tine și să fii o companie excelentă ptr. iubita/iubitul tău.

Iubita ta vrea să vadă că îți dai atenție, că te iubești, că ești prețios, că însemni ceva, că tu contezi, că te respecți, că respecți ceea ce simți și că îți respecți spațiul. Asta o va face să se ude bine și să-i fie foarte drag de compania ta, te asigur.

Iar dacă tu ai toată această grijă de tine, automat vei fi cea mai bună variantă a ta, și tot automat vei fi capabil să simți care sunt cadourile cele mai potrivite pentru ea, ce-i place, ce nu-i place, când să te oprești și când să continui.

Vei putea să prinzi din zbor ce-ți transmite dincolo de cuvinte, ce preferințe are, ce vrea cu tine, ce dorințe are, etc.

Și tu având iubire de sine, vei manifesta iubire și față de ea. Dar prima dată trebuie să te iubești și să te accepți așa cum te manifești pe tine. Trebuie să fii acomodat și împrietenit cu corpul tău, cu ceea ce simți.

Să fii loial față de corpul tău și de ceea ce simți! Asta te va face loial și față de femeie.

Dacă tu îți risipești atenția la toți oamenii din jurul tău și nu mai rămâne pentru tine, nu ai o atenție loială corpului tău, cum vei putea fi loial față de partenera ta?

Dacă tu nu te iubești și nu te accepți, cum vei putea să-ți iubești sincer și să-ți accepți partenera fără să încerci s-o schimbi?

Dacă tu nu ești atent la ce simți tu în corpul tău, cum vei putea să fii atent și să simți ce simte iubita ta când e în preajma ta?scop

Atenție, acest lucru nu se face cu mintea, prin calcule și etichete. Ci se face cu inima și prin simțire. Empatia se face prin inimă și corp, nu prin minte, prin simțire, nu prin gândire.

Da, poți să calculezi în mintea ta multe lucruri despre iubita ta, dar nu sunt decât calcule rupte de realitate. E ca atunci când spui despre un om că s-a închis față de tine pentru că și-a încrucișat brațele.

Dar acel om are cel puțin 1.000 de motive pentru care să-și încrucișeze brațele. Ca să știi care este motivul real, trebuie să te conectezi la realitate și să simți în atmosferă ce îți transmite energetic.

Mintea este ruptă de realitate și nu se poate conecta la ea. Poate doar să tragă concluzi despre ea și să facă niște calcule bazate pe trecut și ipoteze. Ea e bună în matematică și afaceri, nicidecum în relații. În relații trebuie să simți, să-ți simți corpul cum pulsează și inima.

Atunci când te concentrezi mai mult pe partenera ta, tu îți spui: daaa, daaa, să-i ofer, să-i dreg, să-i fac, să mă ofer ei. Și faci asta înainte să faci toate acele lucruri pentru tine. Practic tu ești gol, dar te arunci să îi ofer ei un milion de lucruri.

Iar acest lucru te va face să oferi cu așteptări: “te iubesc” condiționat, îți ofer cadouri cu așteptări, mă schimb eu cu așteptarea ca și tu să te schimbi, fac asta pentru tine și mă aștept să-mi răspunzi înapoi.

Asta se petrece când tu ești gol pe dinăuntru și nu-ți oferi mare lucru în viața ta personală, dar încerci să-i oferi luna de pe cer iubite tale.

Nu poți oferi ceea ce nu ai.

Filozofia mea practică este ca eu să mă îngrijesc atât de mult pe mine, să mă iubesc și să-mi ofer atât de multe, încât să fiu ca o cană plină și să vărs pe lângă și partenerului meu. Și chiar mai mult.

Eu spun așa:

Să mă bucur eu atât de mult de lucrurilela a-mi rănile din copilărie mici: mersul pe stradă, respirația mea, corpul meu, copaci, cer, Dumnezeu, încât atunci când mă întâlnesc cu iubita mea și facem sex, să fie doar cireașa de pe tort, nu actul ce mă scoate din monotonie și mă trezește la viață sau îmi dă un scop.

Eu să fiu atât de fericit și bucuros cu mine însumi, în orice situație, încât atunci când mă întâlnesc cu iubita mea să nu am nici o pretenție de la ea. Căci nu e nevoie, eu sunt deja mulțumit, fericit și împlinit singur. Cu ea mă întâlnesc mai mult ca să împărtășesc acea fericire și împlinire, nu ca să le iau de la ea prin sex, atenție sau altele.

Cu ea mă întâlnesc ca să mă joc, să o admir, să o onorez, să exersez Dumnezeul în Doi. Nu să fac pe nefericitul în doi.

Iar ca să fac toate acestea sunt foarte determinat și consecvent în a fi atent la mine, la gândurile și emoțiile mele, la a-mi vindeca rănile din copilărie, blocajele. Sunt foarte determinat să fiu cel mai important centru din viața mea și să fiu cel mai atractiv punct pentru mine în această viață.

Oamenii te iubesc și sunt atrași de tine când tu te iubești și ești atras de tine, de tot ceea ce descoperi în interiorul tău.

Oamenii îți sunt loiali când tu îți ești loial.

Oamenii îți oferă când tu îți oferi în primul rând.

Și așa mai departe, este valabil pentru orice.

Cu adevărat, nu există nimeni în exteriorul tău. Lumea este doar o oglindă.

Singurul lucru de care trebuie să te ocupi ești tu. Nu partenerul tău, nu relația de cuplu.

Și dacă faci asta, vei deveni un diamant plin de resurse, fericire și vigilență, care, implicit, va avea ce să ofere și celorlalți. Mai mult decât ți-ai putea imagina vreodată că poți oferi!

Ține minte: apa izvorăște din tine.

Ca tu să ai cu ce să te hrănești și să oferi și partenerului de cuplu, ai nevoie să sapi în tine ca să-ți descoperi izvorul tău interior, iar apoi ai nevoie să fii totdeauna atent la tine ca să cureți și să menții acel izvor curat și curgător. În așa fel încât să ai tu apă să bei tot timpul. Și să bea și ceilalți de pe lângă tine, dacă este cazul, cu bun simț și respect.

Nu fii un cerșetor cu cana în mână care merge din relație în relație cerșind și manipulând pentru apă, ci fii regele care și-a găsit izvorul interior nelimitat de apă. Îngrijește acest izvor nonstop. Și dă și altora, pentru că tu ești oricum mai tot timpul sătul.

Ți se pare greu sau idealist ce am scris mai sus?

Eu fac deja destul de bine toate acestea și poți să-ți spun de pe acum că este relativ greu și aventuros și s-ar putea să-ți a câțiva ani de observație și muncă interioară.

Dar tu alegi dacă vrei să încaleci aventura sau să te conformezi într-o viață de cerșetor.

Pace!

Etichete: , , , , , ,