De ce nu reușim să găsim fericirea și nici măcar să o definim?

Ca să înțelegi cum poți găsi fericirea, trebuie să te întrebi mai întâi:

• De ce ești pus în postura de a o căuta în primul rând, ce s-a întâmplat?
• Ai pierdut-o pe undeva?
• Se poate pierde fericirea?
• Dacă nu, de ce nu reușești s-o simți în viața ta?
• Ce anume te obstrucționează?
• Ce parte din noi caută fericirea? Nu cumva este un pitic neastâmpărat care ne păcălește să căutăm încontinuu, iar noi îl credem mereu?
• Este o poziție inerentă cu care ne naștem să fim căutători ai fericirii? Este în natura noastră?

Nu, nu este.

Apariția fericirii este obstrucționată de o mutație a minții din unealta omului în stăpânul lui.

Nu mintea este de vină, ci mutația pe care a suferit-o.

A devenit grosolană, deconectată de tot ce o înconjoară și plină de zgomot.

În aceste condiții, fericirea nu poate decât să te privească din partea cealaltă a geamului murdar al minții mutante și să-ți facă cu mâna în speranța că într-o zi vei șterge și tu geamul ca să ai claritate să vezi și să simți.

Deci fericirea te așteaptă mereu pe partea cealaltă a geamului.

Nu are cum să te părăsească.

Dar paradoxal, tu nu ai cum să o vezi dacă nu îți cureți geamul minții de zgomot, grosolănie și deconectare de la viață.

Cum faci asta?

Te invit să-ți alegi una sau mai multe din tehnicile testate de mine și prezentate cu detalii și instrucțiuni în secțiunea de Tehnici.

Pace!